Patru cadre didactice de la Școala Gimnazială nr. 2 Fundeni Dobroești au participat, la începutul lunii decembrie, la un curs de formare în Lituania dedicat gândirii științifice, creativității și educației incluzive. Experiența va fi pusă în slujba elevilor din Ilfov, prin activități moderne și adaptate nevoilor fiecăruia.

Formare Erasmus+ pentru profesorii din Ilfov

În perioada 8–12 decembrie 2025, o echipă de patru profesori (doi din învățământul gimnazial și doi din învățământul primar) de la Școala Gimnazială nr. 2 Fundeni Dobroești a participat la o mobilitate de formare în orașul Ukmergė, Lituania.

Deplasarea a avut loc în cadrul proiectului Erasmus+ „Conexiuni Culturale: Îmbunătățirea patrimoniului U.E., a incluziunii sociale și a alfabetizării digitale prin inimile elevilor noștri” (cod 2024-2-RO01-KA210-SCH-000290935), proiect care reunește patru țări partenere: Lituania, România, Turcia și Spania. (jurnaluldeilfov.ro)

Temă: gândire științifică, creativitate și incluziune

Cursul din Lituania, derulat sub tema „Scientific and Creative Thinking”, a urmărit perfecționarea competențelor didactice prin metode moderne, interdisciplinare și incluzive. Profesorii au avut ocazia să observe direct un sistem educațional orientat spre bunăstarea copilului și adaptarea învățării la ritmul și particularitățile fiecărui elev. (jurnaluldeilfov.ro)

O școală-gazdă exemplu pentru incluziunea elevilor cu CES

Instituția lituaniană care a găzduit mobilitatea se remarcă prin infrastructură dedicată elevilor cu cerințe educaționale speciale:

• spații antifonice pentru liniște și concentrare
• un „coridor al liniștii”, gândit pentru autoreglare emoțională
• materiale didactice adaptate diferitelor nevoi
• zone senzoriale, cu echipamente specifice
• asistenți specializați prezenți în sălile de clasă

Un alt aspect subliniat de participanți a fost colaborarea strânsă dintre școală și autoritățile locale, care susțin prin resurse și proiecte o educație de calitate pentru toți copiii din comunitate. (jurnaluldeilfov.ro)

Ateliere practice: de la hărți mentale la robotică LEGO

Formarea nu s-a limitat la teorie. Participanții au trecut printr-o serie de activități practice, în care au lucrat în echipe multiculturale și au testat metode pe care le pot aduce apoi în clasele din Ilfov.

Gândire critică, științifică și creativă

Profesorii au exersat utilizarea hărților mentale ca instrumente de organizare a ideilor, analiză și reflecție. Au intrat în rolul elevilor, formulând întrebări deschise, analizând scenarii din mai multe perspective și parcurgând pași structurați de reflecție. Scopul: dezvoltarea gândirii critice și a capacității de a pune în legătură informații din domenii diferite. (jurnaluldeilfov.ro)

Robotică educațională cu LEGO

Componenta tehnologică a fost reprezentată de activități de robotică educațională. Copiii din școala gazdă construiesc și programează, folosind kituri LEGO, mini-parcuri de distracții. Prin joc, aceștia își dezvoltă logica, creativitatea și lucrul în echipă – un model pe care profesorii din Dobroești își propun să îl adapteze și în activitățile lor. (jurnaluldeilfov.ro)

Artă, reciclare și cameră senzorială

Un alt moment de interes a fost atelierul de artă și reciclare, unde participanții au realizat manual foi de hârtie din maculatură, exercițiu ce a stimulat cooperarea și creativitatea.

De asemenea, cadrele didactice din Ilfov au explorat o cameră senzorială, gândită special pentru elevii cu CES, dar utilă și pentru gestionarea emoțiilor tuturor copiilor. Spațiul, dotat cu elemente vizuale, tactile și sonore, sprijină relaxarea și autoreglarea, demonstrând cât de important este mediul în procesul de învățare. (jurnaluldeilfov.ro)

Învățare activă, fără bariere: sport, tehnologie și incluziune

Dimensiunea transdisciplinară a fost evidențiată în sala de sport, unde educația fizică a fost îmbinată cu matematica, limba engleză, geografia, muzica, protecția mediului sau logopedia.

Un perete virtual interactiv a proiectat jocuri educaționale pe diverse discipline, transformând mișcarea într-un instrument de învățare accesibil inclusiv elevilor cu cerințe speciale. Atmosfera a fost una deschisă, în care diferențele culturale sau de vârstă au dispărut în fața colaborării și a jocului de echipă. (jurnaluldeilfov.ro)

În ultima parte a cursului, accentul a căzut pe adaptarea conținuturilor pentru educația incluzivă. Participanții au creat povești doar cu ajutorul formelor geometrice și al simbolurilor, fără cuvinte, pentru a discuta despre emoții, situații sociale și prevenirea bullyingului.

Un exercițiu interesant a fost reinterpretarea poveștii „Cei trei purceluși”, folosită pentru a analiza stereotipuri, a lucra cu perspective multiple și a diferenția sarcinile în funcție de nivelul și stilul de învățare al copiilor. (jurnaluldeilfov.ro)

Beneficii pentru comunitatea școlară din Dobroești și, mai larg, din Ilfov

Mobilitatea s-a încheiat cu înmânarea certificatelor de participare și cu activități de descoperire culturală a orașului Ukmergė, moment reflectat și în presa locală, în prezența reprezentanților administrației. (jurnaluldeilfov.ro)

Pentru Școala Gimnazială nr. 2 Fundeni Dobroești, această experiență înseamnă:

• profesori mai bine pregătiți în abordarea educației incluzive
• exemple concrete de bune practici pe care le pot adapta în clasele din Ilfov
• idei noi pentru utilizarea tehnologiei, sportului și artei în procesul de învățare
• consolidarea legăturilor cu școli din alte state europene

Cadrele didactice participante își propun să valorifice competențele dobândite în proiecte și activități pentru elevi, astfel încât școala să devină un mediu tot mai creativ, prietenos și adaptat nevoilor fiecărui copil, fie că învață în Dobroești, Fundeni sau în alte comunități din județ. (jurnaluldeilfov.ro)

De ce contează acest proiect pentru Ilfov

Pentru un județ aflat în plină dezvoltare, cu o populație școlară în creștere și cu multe comunități mixte, astfel de proiecte europene sunt o investiție directă în calitatea educației.

Experiența profesorilor din Dobroești arată că Ilfovul poate fi conectat la tendințele europene în educație – de la infrastructură pentru elevii cu CES, la robotică, gândire critică și abordări transdisciplinare – și că schimbul de bune practici se traduce, în final, în școli mai deschise și copii mai bine pregătiți pentru viitor.